Cum ați redescoperit la Viena ,,Sonata" considerată pierdută a lui Constantin
Silvestri şi care este semnificația evenimentului pentru lumea muzicală românească?
Există momente în viața unui cercetător, muzician sau nu, când munca de detectiv"
prin arhive, scormonitul îndelung în häţişul surselor (adesea incomplete, pierdute sau chiar
contradictorii) şi pescuitul migălos nu întotdeauna însoţit de rezultate (neapărat) specta-
culoase ori imediate sunt ajutate și răsplătite de o aliniere norocoasă a astrelor. Este şi cazul
acestei Sonate, al cărei manuscris a reapărut - aproape miraculos - într-o colecție privată
din Viena.
Redescoperirea partiturii reprezintă o revelaţie atât pentru muzicienii instrumentişti,
cât şi pentru compozitori sau muzicologi, cu atât mai valoroasă cu cât lista compoziţiilor lui
Silvestri nu e una foarte lungă. Pe lângă acele lucrări distruse de compozitor însuşi (bine
cunoscut pentru perfecționismul şi spiritul său autocritic), multe partituri s-au pierdut fără
urmă în condiţiile în care, după plecarea sa definitivă din România (in decembrie 1958, după
premiera românească a lui Edipe din luna septembrie) şi înfierarea sa ca „trădător de ţară",
mare parte din bunurile sale personale au fost confiscate ori distruse de Securitate, inclusiv
documente scrise şi sonore, la ora actuală existând manuscrise și înregistrări pe benzi de
magnetofon ce zac necercetate, nevalorificate şi neprotejate în depozitele unor instituţii
bucureştene (aspecte alarmante semnalate deja şi de prof. dr. Constantin Ionescu-Vovu
in Moştenirea lui Constantin Silvestri azi, Revista MUZICA, nr. 1/2014, pp. 29-54).
Sunt enorm de multe lucruri de spus, de făcut şi de recuperat, iar spaţiul nu ne permite
aici o descriere detaliată a personalității marcante a compozitorului, dirijorului şi pianistului
Constantin Silvestri (printre altele, singurul dirijor român care a colaborat şi înregistrat, in
repetate rânduri, cu Filarmonica din Viena). Să spunem, doar, că s-a născut la Bucureşti
in 1913, dintr-un tată austriac şi o mamă cu origini din Boemia, a decedat la Londra in 1969,
iar biografia sa (ca şi cea a lui Enescu, a lui Jora şi a multor altora) este încă insuficient
cunoscută şi trebuie urgent rescrisă şi completată [...].
(Raluca Ştirbăt. Istoria redescoperirii unei compoziții de Constantin Silvestri,
interviu realizat de Ioana Cristea Drăgulin, în revista „Timpul", martie 2018)

A. Scrie, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul secvenţei aliniere norocoasă a astrelor.

2. Menţionează locul în care a fost descoperit manuscrisul Sonatei lui Constantin
Silvestri.

3. Precizează două categorii de muzicieni pentru care partitura menţionată poate
prezenta o importanţă deosebită.
6 puncte
4. Explică un motiv pentru care însuşi compozitorul îşi distrugea unele lucrări.

5. Prezintă, în 50 de cuvinte, două trăsături ale interviului identificate în secvenţa citată.

Am nevoie de ajutor