Fișă de lucru 1
A. Unul dintre rezultatele cele mai de seamă ale progresului economiei
naţionale l-a constituit faptul că, în 1938, pentru prima dată în istoria
României, ponderea sectorului industrie-transporturi-construcţii a
depăşit pe cea a sectorului agricultură-silvicultură atât în creșterea
produsului social, cât şi a venitului național. Faptul era în măsură să
evidenţieze împlinirea unui marcant proces, şi anume trecerea României
de la statutul de ţară eminamente agrară la cel de țară agrar-industrială.
[...] Atfel, pentru a ne referiri numai la venitul național pe cap de
locuitor, acesta reprezenta în 1938, în cazul României, doar 94 de dolari
(alte surse 110 dolari), faţă de 246 dolari în Franţa şi 235 dolari în
Germania.
Ioan Scurtu, Gheorghe
Buzatu, Istoria românilor în secolul XX
B. Naţionalizarea a constituit faza pregătitoare a lansării efortului de
industrializare. Scopul a fost concentrarea resurselor şi deciziilor în
mâinile elitei. Odată acest obiectiv realizat, economia a fost direcționată
spre accelerarea ratei de dezvoltare. Trebuie observat gradul scăzut de
eficienţă al acestei metode, care-şi propune să concentreze resursele şi
decizia.
Stelian Tănase, Elite şi societate. Guvernarea
Gheorghe Gheorghiu-dej. 1948-1965
C. Amplasare la Galaţi a noului centru siderurgic avea mai multe
motive: aprovizionarea directă pe Dunăre cu materii prime, transport pe
calea ferată, cu linie directă din URSS a minereului de la Krivoi Rog şi
a cocsului sau cărbunelui cocsificabil din Donbas şi multe alte avantaje
regionale şi locale. [...]
Echipamentele combinatului pentru furnale, cocserie, depozite de
minereu şi cărbune, transporturi cu vagoane specializate şi altele, au fost
produse în ceam mai mare parte în ţară. Au fost achiziţionate laminorul
de tablă groasă din Franţa, laminorul sleabing şi laminorul de benzi la
clad din URSS, cea mai mare parte a oțelăriei L_D, laminorul de benzi
la rece, instalaţii de zincare şi cocsitorie din R.F. Germania, fabrica de
oxigen necesar oțelăriei din Marea Britanie. Memoriile lui
Gheorghe Gaston Marin în legătură cu construirea combinatului
siderurgic de la Galaţi