trasformați vorbirea diresctă în vorbire indirectă:

"Mai şede el cât şede de cască gura prin târg, ş-apoi îşi ia tālpăşiţa spre casă. Și, ajungând în sat, se duce drept la frate-său, ca să-i ducă bucurie.
-Bine v-am găsit, bădiță!
-Bine-ai venit, frate Dănilă! Da' mult ai zăbovit la târg!
- Apoi dă, bădiță; m-am pornit cu graba şi m-am întâlnit cu zăbava.
- Ei, ce veste ne mai aduci de pe la târg?
- la, nu prea bună! Bieţii boişorii mei s-au dus ca pe gura lupului.
- Vro dihanie a dat peste dânşii, ori ți i-a furat cineva?
- Ba! I-am dat eu singur cu mâna mea, bădiță. Apoi spuse din capăt toată întâmplarea, pe unde-a fost și ce-a păţit; iar la urma urmelor zise:
- Ş-apoi, ce mai atâta vorbă lungă, dintr-o pereche de boi m-am ales c-o pungă; ş-apoi şi asta pute a pustiu, bădiță dragă.
- Mã! da, drept să-ți spun, că mare nătărău mai eştil
- Apoi dă!... bădiță! pân-aici, toate-au fost cum au fost, da de-acum am prins eu minte... Numai ce folos? Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânţă. Iaca îți dau dumitale punga asta, că eu n-am ce face cu dânsa. Și te mai rog de toţi dumnezeii să-mi împrumuți macar o dată carul cu boii, s-aduc nişte lemne din pădure la nevastă și la copii, că n-au scânteie de foc în vatră, sărmanii! ş-apoi, ce-a da Dumnezeu! cred că nu te-oi mai supăra."​