Se dă textul: Legenda formării tricolorului național prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei şi al Ţării Româneşti s-a născut după 1860, probabil din dorinţa de a împăca pe toată lumea în privinţa alegerii steagului revoluţionar muntean de la 1848 ca drapel al întregii Românii. Această legendă a fost favorizată şi de potrivirea coloristică a drapelelor atribuite celor două principate române la acel moment (roșu și albastru pentru Moldova și albastru și galben pentru Ţara Românească) [ Năsturel, Petre Vasiliu, Steagul, stema română, însemnele domneşti, trofee, București, 1903.]. (...) P. V. Năsturel combate această legendă, arătând că tricolorul roșu-galben-albastru era anterior unirii principatelor și că cele trei culori, în dispoziția verticală, reprezintă drapelul naţionalităţii române din toate teritoriile locuite de români [Năsturel, Petre Vasiliu, Steagul, stema română, însemnele domneşti, trofee, Bucureşti, 1903]. De altfel, tricolorul a fost prezent în 1848 şi la Focşani şi Râmnicu Sărat, cu prilejul unor manifestaţii de înfrăţire între moldoveni şi munteni [Vasile, Alexandru, Drapelul este istoria întreagă a României în „Lupta întregului popor", nr. 1 (3) din 1985.], iar în preajma Adunării ad-hoc din Moldova, în 1857, populația civilă a adoptat tricolorul ca simbol al unirii, fapt constatat şi de contele Alexandre Walewski, ministrul de externe al Franţei [Ghenadie Petrescu şi D. A. Sturza, Acte şi documente relative la istoria renaşterii României, IV, București, 1899, p. 351, 409, 414.]. Nu în ultimul rând, ministrul de externe al Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti îl asigura în 1848 pe trimisul extraordinar al Porții Otomane, Suleiman Paşa, de faptul că cele trei culori ale drapelului sunt ,,de demult, străbunii noştri le purtau pe pavilionul lor şi pe steagurile lor. Deci ele nu sunt un împrumut şi o imitație din prezent sau o ameninţare pentru viitor" [Dogaru, Maria, Tricolorul şi cocardele în contextul luptei revoluţionarilor paşoptişti în ,,Revista de istorie" nr. 5 din 31 mai 1978 (extras).]. (...) ​



Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, motivul pentru care, în 1848, ministrul de externe al Țării Românești a dat explicații lui Suleiman Pașa despre cele trei culori ale drapelului.