Aplicație! A. Se dă textul: II. ACTIVITĂȚI PROPUSE ELEVILOR „În sfârşit, automobilul de curse părăsi centrul Bazargicului, coborî pe uliţe chinu- ite, o porni pe pământul galben, neted, printre lanurile de grâu tremurând şi schim- bând culorile ca marea cea aşa de apropiată, şi, printre maci, urme de sânge ce duc la cine ştie ce crimă petrecută în vreun ungher dosnic al acestei pustietăţi. Apoi ne-am oprit pentru câteva clipe la o moară arsă, unde ne- au părăsit câţiva tovarăşi de drum. Balcicul începea lângă noi, miraculos, fermecat, invizibil, dar sugerându-ne aroma. Automobilul meu, cu puţini pasageri rămaşi, s-a îndepărtat de moară, alunecând spre Cavarna minuscula. Chiar la poarta casei, transfigurată de aşteptare, mă întâmpină Ioana. E supranatural când vezi pe cineva complect în voia unui sentiment puternic. Îi priveşti faţa, şi fără nici o ezitare, oricât de neîncrezător ţi-ar fi temperamentul, ai cer- titudinea că nu ţi se ascunde nimic, că pentru clipa aceea măcar, nu există o minciună dedesubt. Ioana apăruse fără gesturi, căci se apropiau şi alţi de noi, cu ochii, cu gura, cu mâinile , cu toată carnea către mine. Mă întreb dacă eu aş fi în stare de o asemenea dăruire totală, fermecătoare, ce face fericit şi pe cel de unde porneşte şi pe cel către care porneşte. Intotdeauna, sub orice iniţiativă a mea, cea mai spontană posibilă, sur- prind şi instinctul de a mă analiza. Nu ştiu cum mă prezentam în faţa Ioanei, dar ea era prea turburată de fericirea ei ca să mă mai examineze. Totuşi, luasem trenul cel dintâi ca s-o revăd, aşteptasem cu nerăbdare fiecare minut să treacă şi să ajung mai repede. Aveam în valiză daruri bine alese; ca să-i facă bucurii; am întors în minte, îndelung, toate aceste bucurii." (Anton Holban, Ioana) Cerinţe: 1. Cine povesteşte? Despre ce povesteşte? 2. Care este perspectiva narativă în fragmentul dat? 3. Ce tip de viziune este prezentă? 4. Ce tip de narator apare în fragment? Argumentează-ţi răspunsul! 5. Explică prezenţa celor trei forme pronominale şi verbale la persoana I din enţa: „Nu ştiu cum mă prezentam în faţa Ioanei, dar ea era prea turburată de fe- ea ei ca să mă mai examineze." 6. Care este rolul opoziţiei dintre nerăbdarea personajului narator şi atitudinea ntă a Ioanei? 7. Cum explici, în acest context al opoziţiei dintre două atitudini faţă de momen- tâlnirii, secvenţa: „În sfârşit, automobilul de curse părăsi centrul Bazargicului?" ​