Se dă textul:
,,Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus
pe gânduri, dar el se bucura când o vedea pe dânsa veselă:
acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice
lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai-nainte, ci râdea cu
hohot, încât își venea să te sperii de el, iar când se mai
hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi-i
lăsa urme vinete pe braţe."
,,Adeseori Ana ar fi voit să-l întrebe: Ghiță! Ce-i cu
tine?, însă ea nu mai îndrăznea să-i vorbească dezgheţat ca
mai nainte, căci se temea ca nu cumva să se mânie şi pe dânsa,
ceea ce nu făcuse încă până atunci."
,,Tu nu eşti om, Lică, iar Ghiță nu e decât o muiere
îmbrăcată în haine bărbăteşti, ba chiar mai rău decât aşa.”
,,Ana simţea că de câtva timp bărbatul ei s-a schimbat şi
îi părea că, de când are câini, ţine mai puțin la nevastă şi la
copii."
,,Tare om eşti tu, Ghiță, grăi Pintea pe gânduri. Și eu îl
urăsc pe Lică, dar n-aş fi putut să arunc o nevastă ca a ta drept
momeală în cursa cu care eu vreau să-l prind."
Răspundeţi la următoarele întrebări, formulate pe baza
fragmentului dat:
1. Ilustrează procesul îndepărtării lui Ghiţă de propria
familie.
2. Care sunt gândurile lui Ghiță referitoare la familia sa?
3. Ce trăsături morale şi psihologice se desprind din replicile
celorlalte personaje?