1 Fragmentul de mai jos este un exemplu de argumentație desfăşurată, în secolul al XIX-lea, contra neologismelor: Pentru odihna sufletului său n-aş dori să mai vie Ștefan-vodă, chiar şi de ar fi cu putință. Ce ar face el pe un pământ unde n-a mai rămas urme de umbra lui măcar?... Vorba lui nu mai este limbagiul nostru... Strănepoții Urecheștilor, Dragomireștilor, Movileştilor i-ar zice în versuri, în ode şi în proză: „Eroule ilustru! trompeta gloriei tale penetrǎ animile bravilor romani de admirăciune grandioa- să şi neindefinisabilă pentru meritul neinvincibilităciunei tale!" - la care lucruri frumoase, deşi neintelijibile pentru dânsul, Ștefan-vodă, bietul! ar holba ochii lui cei înfricoşitori... şi s-ar culca iarăşi în mormânt... Textul este, desigur, parodic. A. Descoperiți în el neologismele epocii. (Alecu Russo, Cugetări) B. Arătați care dintre aceste neologisme sunt astăzi deja învechite, care apar în forme (fonetice sau gramaticale) ieşite din uz; de asemenea, ce forme nu au circulat, probabil, niciodată.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru orice întrebare sau dacă aveți nevoie de asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!
