Testul Ursul păcălit de vulpe adaptare după lon Creangă 0 поёр Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. După ce umblase întreagă după hrană, spre dimineață, cumătra iese la marginea drumului culcă sub o tufǎ. Şezând vulpea cu botul întins pe labe, îi vine miros de peşte. Ridică p capul şi, uitându-se în lungul drumului, zăreşte un car tras de boi. - Bun! gândi vulpea. laca hrana ce-o așteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului, ca şi cum ar fost moartă. Țăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă, opreşte carul. Coboar vine la vulpe, se uită la ea de aproape şi, văzând că nu suflă, o apucă de dupi cap şi o aruncă deasupra peştelui. Apoi porni spre casă. îndată vulpea a început cu picioarele a împinge peştele din car. CI După ce hoaţa a aruncat o mulțime de peşte pe drum, sare şi ea şi, cu mare grabă, începe a strânge peştele. Apoi îl duce la vizuina sa şi începe a mânca pe săturate! Tocmai atunci, iaca vine la dânsa ursul. - Poftă mare, cumătră! Dar ce de pește mai ai! Dă-mi şi mie, că ta... mi-i poftă! - la mai pune-ți pofta-n cui, cumetre! Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te s moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci. Ursul, fără să mai zică ceva, aleargă-n fuga mare la balta din margin pădurii şi-şi vâră-n apă toată coada!... În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţă zdravăn apa din baltă şi prinse coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozii şi de frig, smuceşte o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne fără de coadă! Şi iaca aşa a rămas ursul păcălit de vulpe! 1.cine ma poate ajuta și pe mine va rog frumos
![Testul Ursul Păcălit De Vulpe Adaptare După Lon Creangă 0 Поёр Era Odată O Vulpe Vicleană Ca Toate Vulpile După Ce Umblase Întreagă După Hrană Spre Dimineață Cu class=](https://ro-static.z-dn.net/files/d89/a3182808020f79680e7a51319ef7ac4e.jpg)