În timpul unei vizite la muzeu, naratorul găsește în cartea de impresii scrisul și semnătura fostului său învățător.
Naratorul își amintește de primele luni din clasa a IV-a, când vine la clasă un învățător nou. Scria cu mâna stângă, deoarece mâna dreaptă și-o pierduse în război. Învățătorul le corectează mereu caietele, deoarece elevii scriu urât.
Copiii se întreabă cum reușește domnul învățător să scrie atât de frumos cu mâna stângă și într-o dimineață află secretul: înaintea orelor, învățătorul exersa la tablă, scriind de nenumărate ori aceeași literă.
De atunci copiii au scris frumos și domnul învățător nu a mai trebuit să-i corecteze.
Naratorul își lasă și el semnătura în cartea de impresii, sub cea a învățătorului.
