Răspuns:
Într-o seară liniștită, am părăsit agitația orașului și am ales să contemplu steluțele pe pământ într-un parc retras. În timp ce mă plimbam printre alei, am întâlnit un bătrân care, așezat pe o bancă, privea cu ochi plini de amintiri cerul înstelat.
Am hotărât să-i cer părerea despre acele steluțe pe pământ. Cu o voce blândă, el mi-a împărtășit povestea vieții sale, în care fiecare persoană pe care a întâlnit-o era o steluță strălucitoare în călătoria lui. M-am simțit inspirat de modul în care el găsea bucurie în mici gesturi și conexiuni umane.
În acea seară, am realizat că și noi, asemenea steluțelor pe pământ, avem puterea de a lumina viețile celor din jur prin gesturi simple și compasiune. Această întâmplare mi-a adus o perspectivă nouă asupra modului în care fiecare întâlnire poate fi o rază de lumină în întunericul cotidian.
