MINISTERUL EDUCAŢIE NATIONALE COMPER FUNDAȚIA PENTRU ȘTIINȚE ȘI ARTE CONCURSUL ŞCOLAR NAȚIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANȚĂ COMPER EDIŢIA 2018-2019 / ETAPA I-18 ianuarie 2019 COMPER - LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a III-a • Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute. Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsurile corecte. Vicu se trezise de dimineață. Zăpada se grămădise în pervazuri ca o fascinantă pisică de Angora și parcă nimic altceva decât albeața, abundenţa şi calmul ei îl invitau la mari excursii sufleteşti. Şi, poate, aburul cozonacilor ce-şi astâmpărau fierbinţeala în cămară. Şi, desigur, multe altele: netezimea cearşafului, caldul curcubeu al scoarţei din perete, fuga ireală a fulgilor de zăpadă din oglinda de la şifonier... Şi cartea de pe noptieră, primită în ajun cadou, răsfățându-şi dedicația la vedere: ,,Bunului meu prieten şi coleg Vicu Cutie, din partea mea, Sandu". Stătea lungit în pat, rotindu-şi degetele mari de la picioare şi savurându-şi preaplinul inimii lui. - Trebuie să-i fac şi eu lui Sandu un cadou! Dar nu o carte. Ceva mai deosebit, mai acătării. Poate două cărți. E doar ajun de An Nou. Câte lucruri frumoase nu pot fi dăruite cu acest prilej! Iată, numai pe o pagina din ,,Informația", lunecată la picioarele patului, câte nu se oferă: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate, căciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimțite pânzele imaginației băiatului. Oare căciula pe care a uitat-o cândva unchiul Gicu la noi nu i-ar fi bună? Oaie veritabilă din imitație de lup! Plus încă ceva, neapărat încă ceva. O garoafă, eventual două. Ninge. Vicu îşi mişcă degetele picioarelor şi la fiecare rotaţie, ca de pe un disc al norocului la Moşi, cad în cascadă cadouri pentru Sandu, împerecheate, chiar dacă sunt desperecheate: o curea de pantaloni și o curea de ceas, de pildă. Pantaloni are sigur. Dar ceas pentru eventuala curea? „Să-i dăruiesc un ceas?" E o idee. Incompletă însă. O să-i dea două... De ce nu? Ninge. În candida cernere nu poți fi meschin. Pune mâna pe telefon. Tonul se prezintă de îndată. Soneria insistă sacadat, marcând parcă apropierea prietenului. Sandule, e ajun de An Nou! M-am gândit la asta de când m-am trezit. Vreau să-ți dăruiesc ceva, ceva deosebit. Am ales mult, habar n-ai cât am ales. Ce anume? Surpriză! Nici prin minte nu-ți trece... Ei, hai, că-ți spun... Îți dăruiesc - ştiu că o să te bucuri foarte mult - o să-ți dăruiesc două ceasuri, Cum, nu?! Nici nu mă gândesc să nu ți le dăruiese! Bineînțeles. Pe amândouă. Chiar astăzi vin eu la tine... - Două ceasuri?! Nu, imposibil, nu primese! se aude în receptor vocea tăiată de emoţie a prietenului, STANDARD (Mircea Sântimbreanu - Mărinimie)​