Derdelușul, acel mic colț de poveste în care iarna devine un adevărat regat al zăpezii și al veseliei, se transformă în timpul acestei anotimpuri reci într-un tărâm fermecat. Când primii fulgi de nea își fac apariția și acoperă derdelușul cu un covor alb strălucitor, copiii ies din casele lor cu inimile pline de nerăbdare și bucurie.
Într-o dimineață însorită de iarnă, am pornit cu o gașcă de prieteni spre derdelușul nostru preferat, un mic deal unde aventurile noastre încep mereu cu coborâri amețitoare și bucurie fără margini. Derdelul, pe care obișnuiam să-l numim "Dealul Iernii", devenea un teren de joacă plin de viață și culoare în mijlocul peisajului alb.
Îmbrăcați în straturi groase de haine, ne-am suit cu veselie pe derdel și am pornit la coborâre. Vântul rece al iernii își făcea simțită prezența în pletele noastre, iar zăpada pufoasă se ridica în valuri în timp ce ne strecuram printre copaci. Aventurile noastre pe derdel ne duceau într-o lume a vitezei și a amuzamentului, iar bucuria răsunătoare a copiilor se întindea pe măsură ce derdelul aluneca pe panta înclinată.
În timpul opririlor noastre pentru a ne recupera respirația, ne-am bucurat de liniștea specială a iernii. Pădurea înconjurătoare părea să doarmă sub stratul gros de zăpadă, iar razele soarelui străluceau ca diamantele în frunzele înghețate ale copacilor. Fiecare derdeluș coborât aducea cu sine un strop de poveste, iar amintirile create pe acele pante înghețate aveau să rămână cu noi pentru totdeauna.
Seara, când întunericul își lăsa pașii în jur, ne retrăgeam cu inimile calde și obrazele roșii înapoi în căldura caselor noastre. Derdelușul, acel mic colț de iarnă, ne aducea fericirea pură a copilăriei și magia acestui anotimp. Oricare ar fi fost zăpada ce ne acoperea drumul, în derdelușul nostru mereu am găsit bucuria de a aluneca pe pantele iernii și de a păstra vie flacăra veseliei chiar și în cele mai reci zile de iarnă.
