👤

Realizează un referat cu tema Relațiile trofice din pădurile de foioase,utilizând informațiile din această lecție,dar și surse suplimentare(articole despre plante sau animale din păduri,din presa tipărită sau on-line;manuale de zoologie și de ecologie etc )Prezentați proiectele și acordați note colegilor.​

Realizează Un Referat Cu Tema Relațiile Trofice Din Pădurile De Foioaseutilizând Informațiile Din Această Lecțiedar Și Surse Suplimentarearticole Despre Plante class=

Răspuns :

Referat privind relațiile trofice în pădurile de foioase

În pădurile de foioase se găsesc copaci precum stejarul, gorunul și fagul, în care au loc diverse lanțuri trofice.

De exemplu, decompozitorii precum ciupercile și bacteriile ajută la reciclarea materiei organice moarte, descompunând frunzele căzute și alte resturi vegetale, transformând astfel substanțele organice în substanțe minerale pentru sol.

O altă interacțiune importantă este simbioza dintre rădăcinile arborilor și fungi. Mycorrhizaele facilitează absorbția nutrienților din sol și astfel protejează rădăcinile de patogeni, consolidând sănătatea arborelui.

Apoi, relațiile trofice au loc între producătorii primari cum ar fi arborii și plantele cu frunze căzătoare și consumatorii primari, cum ar fi ierbivorele.

Cerbul, de exemplu, se hrănește cu frunzele și lăstarii tineri ai arborilor, reprezentând un consumator primar în lanțul trofic.

La nivelul consumatorilor secundari, pisica sălbatică sau lupul se hrănesc cu ierbivorele, menținând controlul asupra populațiilor acestora și contribuind astfel la echilibrul ecosistemului.

Un alt lanț trofic primar în pădurile de foioase poate fi format din porcul mistreț ce consumă ghinda și rădăcinile, iar la nivel secundar el consumând șoareci.

În ceea ce privește jderul, el atacă păsări, șoareci și veverițe, dar consumă și fructe de pădure, deci jderul este activ în mai multe lanțuri trofice.

Privind arborii, omida păroasă a stejarului se hrănește cu frunze, ele fiind capabile să desfrunzească suprafețe mari din pădurile de foioase și când nu mai au hrană, omizele mor.

Un alt animal din pădurile de foioase este vulpea, ea fiind un consumator primar când se hrănește cu fructe, consumator secundar când se hrănește cu iepuri, șoareci și consumator terțiar când se hrănește cu păsări consumatoare de insecte.

Păsările cum sunt mierla și sturzul nu fac parte din lanțuri trofice identice, deoarece mierla este vegetariană, iar sturzul carnivor.

Prin aceste relații trofice, echilibrul unei păduri de foioase este bine stabilit și distrugerea lui are loc când dispare pădurea din diverse motive.

Așadar, într-o pădure de foioase se stabilesc lanțuri trofice complexe datorită numărului mare de specii ce au regimuri variate de hrană.

Succes! ⚘️