Răspuns :
Răspuns:Arctica este regiunea polară nordică a Pământului, care include Oceanul Arctic și mările sale,
părțile de nord ale Oceanului Pacific și Atlantic, Arhipelagul Arctic Canadian, Groenlanda, arhipelagurile Svalbard, Franz Josef, Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Insulele Noua Siberie și
insula Vranghel, precum și coasta de nord a continentelor Eurasia și America de Nord.
Granițe general acceptate ale Arcticii nu există. Cel mai adesea, cercul polar este utilizat ca
limita sudică a Arcticii (66° 33' lat. N). În acest caz, suprafața totală a Arcticii este egală cu
21 mln. km2. Cea de-a doua metodă (climatică) de determinare a limitelor Arcticii este de
a lua în calcul poziția izotermei lunii iulie. Izoterma este o linie imaginară, dincolo de care
temperatura medie în cea mai caldă lună a anului (iulie) nu depășește 10 °C. Această limită
climatică practic coincide cu limita vegetației lemnoase, la nord de care arborii, în general, nu
supraviețuiesc.
În Arctica se localizează țări precum Federația Rusă, Statele Unite ale Americii (Alaska), Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Danemarca (Groenlanda).
În regiunea Arcticii, schimbările climatice se resimt mult mai puternic decât în medie pe
Pământ. În ultimele decenii, partea eurasiatică a Arcticii s-a încălzit cu 2-3° C.
Și mai evidente sunt aici variațiile condițiilor meteorologice. Dacă într-un climat temperat, de
obicei, ”salturile” termice nu sunt mai mari de 10 °C - astăzi este cald, mâine este cu 10 °C mai
rece, iar peste o săptămână se încălzește din nou - atunci în Arctica se ajunge la o amplitudine
de 20 °C. Adesea, se întâmplă că, într-o regiune arctică, vara este mai caldă cu 5 °C față de
situația de la mijlocul sec. al XX-lea, iar în regiunea învecinată este mai rece cu 5 °C decât în
trecut.Poate să pară că căldura din Arctica este benefică, dar nicidecum nu este așa! Ce este mai bine:
un îngheț de -35 °C cu vreme clară, fără vânt, sau -20 °C, dar cu viscol? Desigur, înghețul fără
viscol este mai benefic, mai ales că toată lumea s-a adaptat deja. Nu este vorba de temperatura ca atare, deoarece în Arctica nu poate fi arșiță, de care oamenii și animalele să sufere de
supraîncălzire.
Viața oamenilor și a ecosistemelor din regiune este influențată și de alți parametri climatici, precum puterea vântului (viscole și furtuni), reducerea gheții de la suprafața mărilor și
râurilor, distrugerea puternică a țărmurilor, topirea permafrostului. Mai mult de atât, acesteschimbări nu sunt doar consecințe ale creșterii temperaturii, dar și forțe active care ele însele
duc la creșterea temperaturii. Oamenii de știință numesc acest fel de legături ”feedback”, sau
legături inverse, care sunt cel puțin două.
1. Din cauza creșterii temperaturii, se topesc ghețarii și se rup, iar între bucățile de gheață
rămâne multă apă, astfel încât aerul începe să se încălzească rapid. Suprafața întunecată a
apei, spre deosebire de gheață, nu reflectă, ci absoarbe radiația solară, apa se încălzește,
gheața se topește și mai mult și astfel efectul se intensifică.
2. Cu cât este mai mare acvatoriul deschis, fără gheață, cu atât mai mare este evaporarea apei
și, corespunzător, nebulozitatea. Amintiți-vă, nopțile înnorate sunt mai calde, iar cele senine
- mai reci, deoarece norii rețin căldura. Acest fapt este valabil și în Arctica. Atunci când există
suprafețe de apă, fără gheață și cerul este înnorat, temperatura este mai ridicată, mai ales
noaptea, ceea ce, iarăși, accelerează topirea ghețarilor.
Explicație:
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Geografie. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru orice întrebare sau dacă aveți nevoie de asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!