Sistemele respiratorii ale nevertebratelor și vertebratelor reprezintă soluții adaptative la diferite medii de viață. Nevertebratele, precum insectele, utilizează traheele pentru schimbul de gaze, simplu și eficient pentru dimensiunile lor reduse. În contrast, vertebratele, cum ar fi mamiferele și peștii, prezintă plămâni sau branhii, adaptate la mediile lor respective.
Imaginându-ne un animal extrem de activ, capabil să aleargă, să zboare și să înoate, un sistem respirator ideal ar trebui să fie polivalent și eficient. Componentele sistemului ar include plămâni bine dezvoltați pentru respirație terestră, branhiile eficiente pentru respirație acvatică, și alveole sau trahee pentru respirația aeriană în zbor. Mușchii respiratori puternici ar facilita adaptarea rapidă la cerințele diverse ale mediilor.
Desenul schematic ar ilustra conectarea acestor componente, evidențiind adaptabilitatea sistemului. Un sistem cardiovascular bine dezvoltat ar asigura transportul eficient al oxigenului la țesuturi în timpul activităților intense.
Prin această concepție, se evidențiază importanța unei abordări integrate pentru a satisface cerințele respiratorii complexe ale unui animal activ și versatil.
