Mişcarea pe care Pământul o face în jurul axei proprii în timp de aproximativ 24 de ore se numește mişcare de rotaţie. Sensul rotaţiei este de la vest către est. Mişcarea aparentă a Soarelui pe cer este de la est spre vest. Mişcarea de rotație are ca urmare succesiunea zi-noapte. Când o parte a Pământului este luminată de Soare, se formează ziua, iar în partea opusă este noapte (figura 1). De asemenea, ora pe glob este diferită de la o zonă la alta. Intensitatea luminii determină şi modificarea temperaturii aerului în 24 de ore, astfel că în timpul zilei suprafața Pământului se încălzeşte, iar noaptea se răceşte. Mişcarea Pământului în jurul Soarelui are loc în 365 de zile sau în 366 de zile în anul bisect şi se numește mişcare de revoluție (figura 2). Pentru că Pământul are o formă sferică, are loc o încălzire inegală a suprafeței Pământului. Formarea zonelor diferite de căldură şi formarea anotimpurilor, diferentele de durată dintre noapte şi zi, toate sunt consecințe ale influentei pe care o au atât mişcările Pământului în jurul Soarelui, poziția față de Soare, dar şi gradul de înclinare a axei Pământului. Cele patru anotimpuri sunt marcate de patru momente ale mişcării de revoluţie a Pământului: • 21 martie - echinocțiul de primăvară; ziua este egală cu noaptea (figura 3); 21 iunie-solstițiul de vară; este ziua cea mai lungă (figura 4); • 23 septembrie - echinocțiul de toamnă; ziua este egală cu noaptea; • 22 decembrie - solstițiul de iarnă; este noaptea cea mai lungă. 2.
Va rog frumos sa mi-o prescurtati urgent!!!