1.Basarabia avea o importanță strategică pentru Imperiul Rus datorită poziției sale geografice între Dunăre și Nistru, care asigura controlul asupra unei rute comerciale importante și oferea acces la Marea Neagră. De asemenea, regiunea era considerată o zonă tampon împotriva expansiunii otomane și a altor puteri europene.
2.Politica țaristă de colonizare a Basarabiei și cea a Imperiului Habsburgic în Transilvania, Banat și Bucovina au avut ambele ca scop consolidarea controlului politic și economic asupra teritoriilor respective. Cu toate acestea, în timp ce Rusia a promovat colonizarea predominant cu ruși ortodocși în Basarabia, Habsburgii au adus coloniști din diverse etnii și confesiuni religioase în teritoriile lor, menținând totuși o administrație centralizată.
3.În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Basarabia și teritoriile din stânga Nistrului făceau parte din Imperiul Rus, iar Republica Moldova nu exista ca entitate separată. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Republica Moldova și-a câștigat independența, iar unele regiuni din stânga Nistrului au devenit autoproclamate și s-au separat sub numele de Republica Moldovenească Nistreană și Republica Moldovenească Unită cu Transnistria.
4.O situație istorică relevantă ar fi Răscoala țăranilor din 1907 în Basarabia, care a fost cauzată de politica de colonizare și de exploatare a țăranilor de către moșieri și administrația rusă. Această revoltă a demonstrat nemulțumirea profundă a populației locale față de stăpânirea rusă și a dus la o intensificare a mișcărilor naționale și de eliberare în regiune.
