Cartea cu jucări e cu totul zdruncinata. El a vazut pe Miju incal indu-se, puind palaria, 1 batul. Stia ca e Miju, dar parca nu mai stie. S-o ti strecurat Mitu pe und ghete si din palarie, si acum umbla singure ghetele, manusile, palaria si bastonul", in Inliia deziluzie). Ca intotdeauna, dificultatea majora a sub cunoscator la Tudor Arghezio reprezinta raportarea sa la Divinitate. Fi amin, unde copiii stilcesc numele divinitatii (,,Mudnezeu") si incurca v rugaciunii, unde Barutu fantazeaza stingaci (,,Eu l-am vazut pe Mudne pom"), iar Mitu pune intrebari tara raspuns (,,Unde sta, mamico, Dumn rescrie, jucindu-se, la fel, cu perspectiva, cautarea argheziana fundame creatiile,,majore" (daca nu cumva, repetam, atributul de „,minor" e ero atribuit textului in discutie). Dar toate aceste,,intam-plari" ale copiilor avataruri ale experientelor fundamentale ale subiectului. Cartea cu juca concretizeaza una din solutiile cele mai importante ale poeticii arghezi cu suferinta, cu,,seriosul", cu tragicul: jocurile redimensioneaza univer copilaria e,,virsta adoptiva a poetului, si copilarirea /este/ atitudine in f si vietii" (St. Aug. Doinas). A. pune si aici semnul egalitatii intre scris, viaja si joc („Viata e o jucar sint tacute numai pentru joaca. Mitu si Barutu stiu asta bine, de la tatutu joaca toata noaptea cu un condei si o bucata de hirtie si toata ziua se jo fuga, umblind dupa cai verzi. A! o sa le-arate el odata un cal verde si lo sa nu-l cereti pentru voi de tot, ca tatutu nu da.", in Spectacole), fara a 1 astfel dimensiunea tragica a vreuneia din ele. Prilej de ridiculizare a pretioasei „,literaturi" (pe care Barutu o confunda ,,untura",,,din pricina unei precocitati intelectuale perverse"),,,poveste mitul Sheherezadei, ca explici-tare a menirii naratorului (Taieut-Demiu insusi:,,Scriitorul de povestiri din imparatiile de mai tirziu urmeaza pil cu pielea cenusie, care s-a destramat de-acuma citeva mii de ani si s-a t preajma riului Eulrat // Ca sa nu piara si ca sa i se para ca traieste ziua dala cu el si o data cu imprejurarea povestita, el povesteste zi de zi, a su si a pamintului, o imprejurare" (Fata de demult). Cea mai frumoasa juc Cartea aceasta, singura care potoleste certuri, pedepseste vinovati, imb lacrimile copiilor si supararile parintilor, adunindu-i pe toti intr-un cent al casei si al lumii, jucaria — in esenta cu efect cathartic este,,jucaria c ,,Nici o jucarie nu e mai frumoasa ca jucaria de vorbe. Copiii, ca si oam mari, sint mai simtitori la vorbe decit la lapte, placindu-le mai mult dec ​