Casa părintească
Încă mai imi aduc aminte cum mă jucam in curtea casei părintești de la țară cu surorile si fratii mei și ne băteam cu gainile...acum ma gândesc că este prea târziu să mai mă gândesc "oare de ce nu mă bucuram de acele momente"?.
Când ne striga bunica noastra că este gata omleta... ce vremuri...
Singura noastră grija era cine se pune la dea mijoarca.
Acum imi este dor de acele momente cand aveam prieteni adevărați.
Aș da orice pentru a mă întoarce si a retrăii acele momente infinit....
