Din streșini ploile vi-l cântă,
Din streșini ploile vă mint… (O. Goga – Așteptare)
De ce m-ați dus de lângă voi
De ce m-ați dus de-acasă?
Să fi rămas fecior de plug,
Să fi rămas la coasă. (O. Goga)
Sub plopii rari apele sună
Și plopii rari vâjâie-n vânt… (G.Coșbuc – Fata morarului)
Vânt le iscă, vânt le duce,
cineva le pune-n cruce.
Vânt le-aprinde…
vânt le stinge. (L. Blaga)
O întreb de ce-i mâhnită,
O întreb de mă iubește. (M. Eminescu – Ea-și urma cărarea-n codru)
Anafora-este o figură de stil de nivel sintactic care constă în repetarea unui segment sintactic la începutul câtorva unități sintactice sau metrice (cel puțin două).