Reîntâlnirile cu foştii colegi şi cu foştii profesori pot fi un amestec de bucurie și nostalgie. În textul lui Octavian Paler, protagonistul este pus în situația de a participa la o întâlnire a foștilor absolvenți ai liceului, deși nu se simte legat de acesta în mod direct. În timp ce rememorează amintiri din trecut, el se confruntă cu dilema de a participa sau nu la eveniment și de a comunica cu persoane din viața sa trecută, despre care s-a distanțat în timp. Reîntâlnirea poate fi un prilej de bucurie și de recunoștință pentru experiențele împărtășite, dar și de reflecție asupra evoluției personale și a relațiilor interumane.
În concluzie, reîntâlnirile cu foștii colegi și profesori pot fi experiențe încărcate emoțional, aducând în prim-plan amintiri din trecut și oferind oportunitatea de reflecție asupra evoluției personale.
