Răspuns :
Răspuns:
1. Analiza sintactică a frazei: Din păcate, nu ai dat o frază specifică pentru a face analiza sintactică. Poți să-mi dai un exemplu de frază din poezie?
2. Motivația pentru scrierea cuvintelor "ce-a" și "n-o-a-nțeles": Cuvintele "ce-a" și "n-o-a-nțeles" sunt forme poetice arhaice. Ele sunt folosite pentru a crea o rimă și pentru a păstra ritmul poeziei. În limbajul modern, aceste forme ar fi "ce a" și "nu a înțeles".
3. Extragerea a două cuvinte și demonstrarea polisemiei lor: Îmi pare rău, dar nu am găsit două cuvinte în poezie pentru a demonstra polisemia lor. Poți să-mi dai două cuvinte specifice din poezie?
4. Extragerea tuturor substantivelor și efectuarea analizei lor complete: Din păcate, nu ai dat poezia completă pentru a extrage toate substantivele. Poți să-mi trimiți întreaga poezie?
Iată analiza punctelor cerute:
1. **Analiza sintactică a frazei**:
Fraza „DAU 100 PUNCTE ca poveste ce-a sărmană care nimeni n-o-a-nţeles trec prin vremea tristă vană cum prin secoli un eres” este structurată astfel:
- Subiect: „100 PUNCTE” (DAU este un element care completează subiectul)
- Predicat: „DAU”
- Complement circumstanțial de mod: „ca poveste ce-a sărmană care nimeni n-o-a-nţeles”
- Complement circumstanțial de timp: „prin vremea tristă vană”
- Complement circumstanțial de mod: „cum prin secoli un eres”
2. **Motivați prin regula scrierea cuvintelor ce-a, n-o-a-nțeles**:
- „ce-a” este format din pronumele relativ „ce” și auxiliarul „a” (care introduce verbul auxiliar pentru forma perfect compus). Cele două elemente sunt elidate (unite) și scrise împreună din motive de eufonie, făcându-se o cratimă între ele.
- „n-o-a-nțeles” este format din pronumele personal „o” și auxiliarul „a” (care introduce verbul auxiliar pentru forma perfect compus), la care se adaugă negarea „n-” și verbul „înțeles”. Și aici, cuvintele sunt elidate (unite) pentru a forma o unitate verbală clară și coerentă.
3. **Polisemia**:
- Cuvântul „timp” poate avea mai multe sensuri. În contextul dat, poate însemna perioada din viață prin care trece cineva sau timpul cronologic.
- Cuvântul „vană” poate avea sensul de „deșertăciune” (în context, o vreme fără valoare) sau poate fi folosit ca adjectiv pentru a descrie ceva inutil.
4. **Substantive din text și analiza lor completă**:
- **„poveste”**: Substantiv comun, feminin, singular, nominativ, articulat - „povestea”. Are funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
- **„vremea”**: Substantiv comun, feminin, singular, nominativ, articulat - „vremea”. Are funcția sintactică de complement circumstanțial de timp.
- **„eres”**: Substantiv comun, neutru, singular, nominativ, nearticulat - „eres”. Are funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
Aceasta este analiza celor patru puncte cerute. Sper să fie de ajutor!
1. **Analiza sintactică a frazei**:
Fraza „DAU 100 PUNCTE ca poveste ce-a sărmană care nimeni n-o-a-nţeles trec prin vremea tristă vană cum prin secoli un eres” este structurată astfel:
- Subiect: „100 PUNCTE” (DAU este un element care completează subiectul)
- Predicat: „DAU”
- Complement circumstanțial de mod: „ca poveste ce-a sărmană care nimeni n-o-a-nţeles”
- Complement circumstanțial de timp: „prin vremea tristă vană”
- Complement circumstanțial de mod: „cum prin secoli un eres”
2. **Motivați prin regula scrierea cuvintelor ce-a, n-o-a-nțeles**:
- „ce-a” este format din pronumele relativ „ce” și auxiliarul „a” (care introduce verbul auxiliar pentru forma perfect compus). Cele două elemente sunt elidate (unite) și scrise împreună din motive de eufonie, făcându-se o cratimă între ele.
- „n-o-a-nțeles” este format din pronumele personal „o” și auxiliarul „a” (care introduce verbul auxiliar pentru forma perfect compus), la care se adaugă negarea „n-” și verbul „înțeles”. Și aici, cuvintele sunt elidate (unite) pentru a forma o unitate verbală clară și coerentă.
3. **Polisemia**:
- Cuvântul „timp” poate avea mai multe sensuri. În contextul dat, poate însemna perioada din viață prin care trece cineva sau timpul cronologic.
- Cuvântul „vană” poate avea sensul de „deșertăciune” (în context, o vreme fără valoare) sau poate fi folosit ca adjectiv pentru a descrie ceva inutil.
4. **Substantive din text și analiza lor completă**:
- **„poveste”**: Substantiv comun, feminin, singular, nominativ, articulat - „povestea”. Are funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
- **„vremea”**: Substantiv comun, feminin, singular, nominativ, articulat - „vremea”. Are funcția sintactică de complement circumstanțial de timp.
- **„eres”**: Substantiv comun, neutru, singular, nominativ, nearticulat - „eres”. Are funcția sintactică de complement circumstanțial de mod.
Aceasta este analiza celor patru puncte cerute. Sper să fie de ajutor!
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru orice întrebare sau dacă aveți nevoie de asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!