Răspuns:
Într-o zi de vară, am plecat cu familia în vizită la zoo. Plimbându-ne și admirând animalele, am auzit deodată gălăgie mare. Un elefant tocmai scăpase din țarc! În acel moment, mulțimea s-a agitat, iar îngrijitorii au început să alerge în toate direcțiile. Tata ne-a spus să rămânem calmi și să ne îndepărtăm încet de zona unde fusese elefantul.
Privind în jur, am văzut cum copiii își trăgeau părinții de mâini, arătând cu degetul spre uriașul animal care se plimba nestingherit printre alei. Elefantul părea speriat și confuz, dar nu părea să aibă intenții agresive. Mama ne-a ținut strâns de mână pe mine și pe sora mea, încercând să ne liniștească. Îngrijitorii, înarmați cu frânghii și calmante, s-au apropiat încet de elefant, încercând să-l redirecționeze spre țarcul său.
În timp ce elefantul se îndepărta de zona noastră, am observat cum un grup de copii mici privea scena cu ochi mari și plini de curiozitate. În cele din urmă, unul dintre îngrijitori a reușit să-i atragă atenția elefantului cu niște fructe, iar uriașul animal a început să-l urmeze liniștit. Toată lumea a răsuflat ușurată când elefantul a fost ghidat înapoi în țarc și poarta a fost închisă în siguranță.
După ce incidentul s-a încheiat, tata a râs și a spus că asta va fi o zi de neuitat la zoo. Ne-am continuat vizita, discutând despre cât de impresionant fusese elefantul și cât de curajoși au fost îngrijitorii. La finalul zilei, am plecat acasă cu amintirea unei aventuri neobișnuite, care ne-a arătat cât de imprevizibile pot fi animalele sălbatice și cât de importantă este munca celor care le îngrijesc.
coroana?
