Într-o dimineață frumoasă de primăvară, o fetiță pe nume Ana s-a aventurat în pădurea din apropierea casei ei. În timp ce se plimba printre copaci și asculta cântecul păsărilor, a zărit un cerb frumos, cu coarne mari și ochi blânzi.
(Coroana daca poti sa imi dai)
Fetița s-a apropiat încet de cerb, fără să-l sperie. Acesta părea să fie curios în privința ei și s-a apropiat la rândul său. Ana a întins mâna timid și l-a mângâiat ușor pe frunte. Cerbul a simțit că este în siguranță și s-a lăsat atins.
Cei doi au petrecut câteva momente magice împreună, privindu-se în ochi și comunicând în tăcere. Fetița a simțit o conexiune specială cu acest animal elegant și grațios.
După câteva minute, cerbul a luat zborul și s-a îndepărtat printre copaci. Ana a rămas acolo, cu inima plină de bucurie și recunoștință pentru această experiență minunată. A știut că întâlnirea cu cerbul va rămâne întipărită în amintirea ei pentru totdeauna.
