Răspuns :
**Călătorind cu o picătură de apă**
Mă numesc Pic și sunt o picătură de apă. Într-o zi însorită, am căzut dintr-un nor și am aterizat pe o frunză verde.
"Salut, Pic! Unde te îndrepți?" mă întrebă Frunza.
"Vreau să explorez lumea," i-am răspuns.
Am alunecat de pe frunză și am ajuns într-un râu. Curentul mă purta rapid, când am auzit o voce agitată.
"Ajută-mă, Pic! Sunt prinsă!" strigă Lacrim, o altă picătură.
Am înotat spre ea și am reușit să o eliberez. Am continuat călătoria împreună, dar deodată am fost înghițite de un pește.
"Ce facem acum?" a întrebat Lacrim.
"Nu te îngrijora," i-am zis. "Peștele ne va duce într-un loc uimitor."
Peștele ne-a eliberat într-un lac limpede. Soarele apunea, luminând apa cu reflexii aurii.
"Ce loc minunat," a spus Lacrim.
"Ai dreptate," i-am răspuns. "Am găsit un loc unde putem fi fericite."
Ne-am așezat la suprafața lacului, știind că, indiferent de aventurile care ne așteaptă, vom fi mereu în siguranță și fericite împreună.
Salut!
Uite o compunere făcută de mine care sper sa îți placă și să îți fie de folos!
Mă numesc Pica și sunt o picătură de apă. Poate crezi că viața unei picături de apă este plictisitoare, dar te înșeli. Am avut parte de cele mai uimitoare aventuri, iar azi îți voi povesti despre una dintre ele.
Totul a început într-o dimineață însorită, când mă aflam în Oceanul Atlantic. Razele soarelui mă încălzeau, iar valurile mă legănau ușor. Deodată, simt cum mă ridic în aer, prinsă de un curent puternic de evaporare. "Uau, ce se întâmplă?" mă întreb eu în timp ce mă înălțam spre cer. Nici nu apuc să-mi dau seama bine ce se întâmplă, că mă transform într-un mic nor.
- "Salut, Pica! Eu sunt Noris, norul care te-a adus aici," mi-a spus o voce pufoasă.
- "Bună, Noris! E primul meu zbor, sunt puțin speriată," i-am răspuns eu.
- "Nu-ți face griji, Pica. O să fie o călătorie minunată! Uite, deja ne îndreptăm spre munți," m-a încurajat Noris.
După câteva ore de zbor, am ajuns deasupra unui peisaj de vis: munți înalți, acoperiți de păduri verzi și râuri strălucitoare. Dar, deodată, vântul a început să bată foarte puternic. Noris și cu mine ne-am clătinat dintr-o parte în alta.
- "Ține-te bine, Pica! E o furtună puternică," a strigat Noris.
- "Ce vom face? O să cădem!" am exclamat eu îngrozită.
În mijlocul furtunii, am simțit cum mă desprind de Noris și cad în gol. Vântul mă arunca în toate direcțiile și nu vedeam unde voi ajunge. A fost un moment de groază, dar în cădere, am fost prinsă de o frunză mare, verde, a unui copac bătrân.
- "Ești bine, micuțo?" a întrebat frunza blând.
- "Cred că da... Mulțumesc că m-ai prins," am răspuns eu, încă tremurând.
Când furtuna s-a oprit, soarele a ieșit din nou și eu am simțit cum frunza mă lasă să alunec ușor pe un fir de apă. Am ajuns într-un pârâu cristalin care șerpuia printre stânci. Am plutit liniștită până când am ajuns la un lac minunat, unde pești colorați înotau veseli.
- "Bine ai venit în noua ta casă, Pica!" mi-a spus un peștișor argintiu.
- "Mulțumesc! Cred că o să-mi placă aici," am răspuns eu zâmbind.
Astfel, aventura mea s-a încheiat într-un loc de vis, unde mi-am făcut noi prieteni și am descoperit cât de minunată poate fi viața unei picături de apă. Și cine știe ce alte călătorii mă așteaptă în viitor?
Bafta in continuare!
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru orice întrebare sau dacă aveți nevoie de asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!