- Textul ''Tomi'' după Adrian Popescu:
Într-o zi de primăvară, tata s-a întors acasă ținând în brațe un cățel. Mare bucurie! Mic, prietenos și cu aspect de pui de lup. Avea labele disproporționate față de restul corpului acoperit cu o nuanță care se închidea pe spinare. Îl chema Tomi.
Ne jucam cu el pe rând sau toți odată. Era iute în mișcări și ne observa toate mișcările cu mare atenție. Cel mai surprinzător era jocul urechilor: ba amândouă îndreptate în față, ba amândouă în lături.
Îl învățasem să se joace, să intre în cușca lui, să mănânce.
Când a venit vara, am început plimbările: eu cu bicicleta, el urmându-mă. Într-o zi, am plecat împreună cu fratele meu la unchiul Trică, străbătând mai multe sate.
Curtea prin care se intra spre moara unchiului avea un grajd pentru vaci și cai, un garaj pentru o mașină și o magazie de grâne. Cât am zăbovit aici, unchiul Trică a prins mare drag de Tomi, cerându-ne să i-l dăm lui. Ba chiar a început să negocieze cu noi. Cum Tomi era un membru al familiei, nici nu putea fi vorba despre așa ceva.
Când să plecăm, Tomi dispăruse. Parcă intrase în pământ. Am strigat după el de mai multe ori, fără niciun rezultat. Știam că îi plăcea să hoinărească, dar nu mă părăsise niciodată când plecam la drum. Nu-mi venea să cred. Semăna oarecum a trădare din partea lui. Nu veniserăm oare împreună? Nu s-ar fi cuvenit să plecăm tot așa? Pedalam amărât și fără tragere de inimă. Am luat-o pe șosea, în căutarea lui, ocolind unele sate. Dacă îl găseam acasă, nu l-aș fi iertat. L-aș fi socotit tot restul vieții un trădător.
Ajungând la marginea orașului, mi s-a părut că aud lătratul grav al lui Tomi. M-am oprit, dar nu se mai auzea nimic.
— Ni s-a părut, a zis fratele meu.
— Să mai așteptăm totuși puțin, am răspuns eu, simțind cum îmi crește inima.
Apoi lătratul a reapărut, venind tot mai aproape. Nu mai era nicio îndoială. Era Tomi, care ne ajunsese din urmă. L-am văzut alergând direct peste câmp, strecurându-se printre arbuști și sărind peste hățișuri. Când ne-a văzut, și-a întețit alergarea. N-am văzut niciodată ceva mai frumos! A venit lângă noi și s-a așezat. Era istovit. L-am mângâiat și apoi am plecat pedalând încet. Când am ajuns acasă, a băut apă de nu se mai oprea. N-a vrut să mănânce. A intrat în cușcă și s-a culcat.
Mai târziu am aflat că Tomi rămăsese blocat într-o încăpere, la moară. Scheunase și lătrase ca să-l auzim. La un timp după plecarea noastră, a țâșnit prin fereastră și dus a fost.
- Cum se numesc cuvintele cu sens opus?
Cuvintele cu sens opus se numesc ANTONIME.
→ Aceste sunt marcate prin semnul: #.
- Cerință: Cuvântul cu sens opus, din textul ''Tomi'' față de cuvântul ''separat'' este:
separat # ''împreună''
Succes!
