Grămada de jucarii
Din adancul candutilor mele a aparul o cutie. Nu ma asteptasem s-o revad. Intr-un suflet am alergat privind-o cu o stralucire de nerăbdare in ochi.
Discretia nu era o optiune.Mi-am scos cheia pe care o pastram grijuliu in buzunar si am apasat incuietoarea.
Cutia ruginite a explodat intr-un vartej de culoare si viata,apoi au aparut dragele mele papusi.
Le asteptam de cateva veacuri...mai lungi decat crezusem vreodata.
De-atunci,nimic nu-mi poate lua dragul cu care le privesc amintindu-mi de frumusetea copilariei si a tuturor momentelor in care visam sa cresc si sa descopar daca lumea era atat de cruda precum unii credeau.
Acum sunt aici,un adult in toata firea,insa sufletul meu de copil inca priveste lumea i culori variate si despartite doar de zambetele care le inconjoara. Am un singur sfat de dat:
Viseaza,copile! Viata ta este asa cum o creezi.
