Aș vrea să locuiesc într-o poezie , acel loc plin de gànduri care zbor în aer , acel loc plin de speranță , acel loc magic și deosebit . Nu mi-am imaginat foarte bine cum va fi viața acolo , probabil mult mai distractivă să vezi literele cum curg lanț și auzi ecoul poeziei care îți înmiresmează urechile .
Nu am niște motive anume pentru care aș dori să locuiesc într-o poezie , ci pur și simplu pentru că m-am plictisit să văd tot același mediu , tot același peisaj, tot aceiași oameni , efectiv m-am săturat . Așa că , încep să mă gândesc cum ar fi viața într-un mediu la care puțini oameni s-a gândit , într-o poezie .
Bănuiesc că poeziile ar fi peste tot , ecoul lor ar fi peste tot , mă bucură nespus de mul asta . Abia aștept să dau ochii cu acest mirobolant ținut !
