-Ana. vino aici te rog. o aud trantind pixul de banca si venind catre mine.
-Da Delia. ce este? intreaba ea rotindu si ochii peste cap.
-Pai nu ti inteleg discursul. ce lume a copilariei? imi pun mainile in cap asteptand raspunsul ei.
-asta se cere. nu pot sa merg in fata copiilor si sa le spun despre ministrii. trebuie ceva palpitant. care sa atraga. spyne gesticuland cu mainile peste tot.
-bine. hai sa mergem. chiar nu vreau sa ne certam pe aceasta diacutie.
-in niciun caz. spune mi. ce nu iti convine in discursul meu? Delia, stiu ca ai muncit mult, ai i cariera de scucces, dar eu nu sunt ca tine. de asta ti am cerut ajutorul.
-nu o sa te ajut. nu vreau asta! spune tipand la ea. dintr o data o vad izbind usa de la intrare."Delia nu rezolvi nimic daca nu comunici".
merg spre cuier luand cele doua paltoane si ies afara din casa. ma uit in orizont, dar nu o vad. ma indrept spre padurea din apropierea cabanei noastre. sunt o multime de copaci desti si foarte, foarte inalti. inaintesz pe poteca moale de la ploaie. ajung intr un luminis. un copac auriu imi rasare in fata. ma uit la el coplesita de frumisetea lui. inaintez usor spre el. o scara atarna de trunchiul gors si auriu al copacului. ma urc usor pe scara. ajung la coroana splendida si deasa a acestuia. ma uit in jur si sunt uimita sa vad ce se infampla. o multime de pitici sunt stransi in jurul unui alt pitic. ma apropii usor de ei. pun mana pe umarul unuia dintre ei.
-Cine esti tu? Ce cauti aici? ma intreaba fata pitic cu un par ca spicele de garu si cu ochii plansi.
-nici eu nu stiu ce caut aici. dar voi ce atu patit? si cine sunteti voi?
-Delia? ma uit spre o ramura grosa de copac vazand o pe Ana.
-Ana. te am gasit. c-ce caiti aici? si ce este locul acesta?
-Delia nu ai sa intelegi si ai venit intr un moment foarte diferit.
-Nu inteleg.
-Piticii au o trauma foarte mare. S a spart vaza sacra.
-Nu conteaza. haide acasa.
-Delia nu pot veni. trebuie sa gasesc o solutie. stiu ca nu e frumos si ca cu siguranta nu vei accepta da te rog ajuta ne. tu ai crescut la tara. ai facut olaritm ajuta i te rog. daca nu o facem pana la rasarit lumea copilariei va fi desfiintata, iar piticul, spune aratand cu degetul spre cel din centru, va fi dat afara. ma uit la ei si din nou la surioara mea.
-bine o voi face. dar vei veni acasa dupa. si de unde ij cunosti? si ce este locul acesta?
-iti voi explica dupa. ajuta ne te rog. unul dintre pitici imi intinde bucatile din vaza sacra. o examinez si incerc sa imi dau seama ce forma avea.
-Bine. am nevoie de lut. hai, hai neaprat. un pitic mi a dat 2 pumni de lut. m am apucat indata de treaba. dupa ce am terminat am pictato coloart si foarte frumos. toata lumea facea cate ceva.
-Nu imi vine sa cred. ne ai ajytat. iti vom fi recynoscatori pentru asta. orice dorinta ai avea spunen ne noya si vom face tot posibilul sa o indeplinim.
-Cu mare placere. imi vreau sora inapoi. toti ne au facut cu mana si ne a multymit inca o data. am plecat fericite si bucuroase
in sfarsit, piticul era fericit! lucrurile din pumea copilariei erau acum in ordine si totul avea un sesn.
~SPER CA TE AM PUTIT AJUTA. IMI CER SCUZE PENTRU GRESELILE GARMATICALE SI DACA L AM FACUT MULT PREA LUNG.
