Barbatul bogat a aflat ca femeia saraca are un suflet bun. Femeia a spalat cosul si i l-a dat lui, nu l-a pastrat pentru ea. Altruismul acelei femei l-a facut pe barbat sa ii dea ceva mai bun. I-a dat fructele sale proaspete si gustoase. Mirosul acelor fructe era imbietor. Femeia i-a multumit. Barbatul i-a pus fructele in cos si femeie nici de data asta nu le-a pastrat pentru ea. Femeia saraca a dat acele fructe unor copii. Barbatul, fiind uimit, a intrebat-o daca ii este foame. Femeia a spus ca este foarte infometata, dar ii este de ajuns sa guste mirosul fructelor. Barbatul nu o intelegea. Cu timpul, barbatul i-a dat multe cadouri si el a aflat ca toate cadourile date de el ajungea pe mana unor copii saraci si flamanzi. Erau copiii acelei femei. Femeia saraca era tare fericita ca fiii sai aveau ce sa manance. Tatal copiilor a dispărut fara urme. Barbatului i-a fost mila si a vrut sa-i ajute mai mult. A cerut-o de nevasta pe femeie. Femeia a acceptat. Si, asa au devenit o familie fericita. Toti locuiau in vila barbatului si copiii mergeau la scoala.
