Tărâmul in care a ajuns Praslea, era unul fermecat de magie. Era un tărâm minunat cât priveau cu ochii. Vedeai atat de multa frumusețe, încât ajungeaui sa te îndrăgostește de acel loc. Erau acele animale in jur, care, când le priveau ajungeau sa "mori" de dragul lor. Le priveau linistit, si parca același lucru făceau si ele. Parca iti dădeau acea impresie de a te apropia de ele. Te uitai in stanga si vedeai cu totul si cu totul alte lucruri minunate. Vedeai mii de flori care îmbrăcau câmpul, si desi era verde, culoarea florilor îi dădeau acea culoare a curcubeului. In orice loc te uitai, vedeai dor frumusețe, un loc plin de magie, care iti încântau ochii. Era frumos. Era magic.
