-Hei creier,uite o piersică!
-Inimă,este a mea!zise creie cu răutate.
-Banu,este a mea!zise inimă.
-Eu gândesc mai bine,dacă nu eram eu ne făcea de râs omul!
-Dar dacă nu eram eu omul nu mai trăia!
-Huh...ce ne facem?zise creierul
-Tu ești atât de bleguță încât nu poți tăia piersica drep,iar eu nu am mâini,off...
-Mia venit o idee!zise creierul.
-Te furișezi și iei cuțitul și o să vin și eu,să tăiem împreună drept chiar dacă nu am mâini,am picioare...