Elmer si Dragonul au fost surprinsi sa afle ca se cunosc de doua vieti si jumatate.
-- Ochii tai, Dragonule, imi amintesc de toamnele tarzii de altadata in care bunica ne aduna pe toti in jurul copacului batran si ne mangaia cu povestile ei blande.
--Serios? eu eram copacul atunci...aa, deci tu erai cel care ma gadila si vorbea intruna cu mine?
Dragonul rase cu pofta la amintirea aceasta.
--Uite ce mare te-ai facut, Elmer, barbat in toata firea. Dragonul il privea bland
--Dar tu, cum ai ajuns din copac, Dragon?
--M-am ridicat pe varfuri si am avut curaj sa privesc Cerul. Iata tot ce nu trebuie sa stii.
Elmer deveni pe data o pasare si se stinse dupa umbra unui nor.
