E o zi minunata de vara . Impreuna cu parintii ma aflu la Padis, in Muntii Apuseni. Aici admiram un peisaj mirific, in care padurea adaposteste minunatul concert al pasarelelor, iar mirosul coniferelor ne fac sa simtim prospetimea locului si naturaletea lui. Cativa brazi par a fi niste uriasi din poveste, gata sa-i apere pe eroii buni , iar muschiul ce acopera solul din preajma lor pare a fi un covor moale si pufos , pregatit sa tina de cald turistilor.
Cerul, de un albastru de Voronet este brazdat de cativa norisori albi care au forme ciudate si parca-si intind bratele spre noi, cei care suntem pe cea mai inalta culme muntoasa din acele locuri. Avem impresia ca acesti nori vor sa ne inalte spre cer si sa ne invaluie cu farmecul lor. Toate florile din poienita de alaturi zambesc soarelui , iar parfumul lor ne imbata de-a dreptul . In adierea usoara a vantului , parca ne soptesc sa mai poposim in poienita macar o ora , alaturi de ele. Cat de minunata poate fi natura , pe care fara sfiala o putem numi " Minunea care ne inconjoara . "
