Poveștile reprezintă o lume în care te pierzi, te regăsești și apoi te pierzi iar.
Dacă ar dispărea poveștile nu ar mai exista lumile de imaginație în care ne putem refugia.
Un exemplu de evadare în lumea poveștilor este Inimă de cerneală de Cornelia Funke, un text care arată că uneori poveștile prind viață.