Va rog sa-mi sctieti un rezumat pentru fabula de mai jos:



Fabula “Albinele si ursul”


In scorbura unui copac,

S-a asezat un stup de-albine,

Si-un urs greoi precum un sac

Tot astepta, gandind in sine:

“Ce miere buna-am sa mananc

La toamna, cand va fi culesul.

In scorbura-mi bag gheara-adanc,

Ca-mi stiu prea bine interesul!”

Iar catre-albine-apoi grai:

“Ma uit la voi cu nerabdare,

Cum adunati voi, zi de zi,

Nectarul care-i pus in floare.

Eu n-am rabdare ca sa-o fac.”

Si zise-apoi albina: - “Vezi, cucoane,

De-asta iarna esti posac,

Si talpile iti sugi de foame,

In timp ce noi, intreaga iarna,

Cand este frig, sau ploua des,

Sau fulgii mici incep sa cearna,

Traim din ceea ce-am cules.

Si-apoi ti-o spun intelepteste,

Cum nu te stiu prea cumsecade:

Acela care nu munceste,

Nici sa manance nu se cade!