Răspuns:
Explicație: Cateodata, in viata ne plangem din nimicuri...fara sa ne gandim o clipa ca unii trec prin necazuri si sunt cu capul sus. Astazi o sa va prezint povestea unei fetite pe nume Jo.
Jo locuia intr-un sat indepartat de oras. Ii era tare greu sa se deplaseze pentru ca trebuia sa stea toata viata ei intr-un carut cu rotile. Jo avea un vis ascuns. Ea nu spuse nimanui despre acest vis: isi dorea foarte mult sa urce in varful muntelui din apropierea satului. De cand era micuta isi dorea sa urce acolo.
Intr-o zi era singura acasa. Se gandi sa porneasca intr-o drumetie grea. Isi lua un ghiozdan in spate si le lasa parintilor un biletel pe care scria: nu va ingrijorati, voi veni acasa.
Drumul spre varful muntelui era mai dificil decat credea, insa nu avea de gand sa se lase batuta. Dupa minute bune de mers, ajunse la poalele muntelui. Ii era tare greu sa se urce cu carutul pe munte asa ca hotari sa il lase jos. Jo se târî cu greu. Ajunse la mijlocul muntelui. Observa ca se rani la coate dar isi spuse ca nu poate renunta acum. Intre timp parintii ei au gasit biletul si au inceput sa o caute peste tot. La un moment dat Jo ajunse in varful muntelui. Ea striga din toti rarunchii AM REUSIT! Tatal acesteia se afla prin apropiere si o auzise. Porni intr-un suflet la ea.
Cand ajunse acolo nu ii venea sa creada ca propria lui fiica merge fara carut.
Morala: Vointa inimii da aripi picioarelor
