👤

Ritmul poeziei Alb de George Bacovia, vă rog

Orchestra începu cu-o indignare grațioasă.
Salonul alb visa cu roze albe
Un vals de voaluri albe...
Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă...

În aurora plină de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări
Cântau clare sărutări...
Larg, miniatură de vremuri viitoare...