Explicație:
Era o zi frumoasă de toamnă , așa ca mi-am luat o carte de citit, si-am plecat în parc. Mi-am întins paturica pe iarba cea verde, si-am început sa citesc.
- Unu, doi, unu doi, faceți toți la fel ca noi! M-am uitat în dreapta, nimic. M-am uitat în stânga, nimic.
- Trei, patru, da-te -n spate! Hei, n-auzi?
-Ce sa aud? Ce se întâmplă?
- Nu ne vezi? Suntem douăzeci de harnice furnici, grăbite și nervoase, așa ca da-te la o parte!
- Douăzeci? As putea jura, ca sunteți vreo treizeci.
- Serios? Bine ca n-ai zis, ca suntem patruzeci.
- N-am vrut, sa va supăr! Îmi cer scuze!
- Nu-i nimic! Cel mai probabil te-a indus în eroare, faptul ca ne-am așezat în două coloane : prima , cea din dreapta ta, iar a doua, cea din stânga ta.
- Dar unde va grăbiți? E o zi frumoasă, numai bună de citit o carte, așa interesantă cum e a mea.
- N-avem timp de citit. Trebuie sa strângem provizii pentru iarnă. După ce-om termina treaba, vom avea timp destul pentru citit.
- Aveți nevoie de ajutor?
- Îți mulțumim, dar ne descurcam și singure.
- Atunci, sa nu va mai rețin din treaba. Poate ne vom mai vedea.
- La revedere! Spor la citit!
- La revedere! Spor la treaba!
