Textul dramatic este destinat reprezentării scenice și respectă principiul dublei enunțări. De aceea, are o structură specifică: o succesiune de replici și indicații scenice sau didascalii, iar materialul dramatic (dialogul) este organizat în scene, acte și tablouri, diviziuni importante pentru realizarea spectacolului.
În fragmentul dat este reprodus scurtul dialog dramatic între cele două personaje ( Catinca și Puiu ), care este unul obișnuit, dar este reprezentată și descrierea sufrageriei familiei Cristian. Cele mai importante notații sunt didascaliile care se referă la acțiuni scenice, decor, costume, care pot oferi detalii actorului cu privire la gesturi, atitudini, tonalitate, intensitatea vocii, etc. ("Intră și trântește ușa cu putere", "sare ars"). De asemenea, sunt prezente și diviziuni ale textului, ce au rolul de a identifica momente ale acțiunii dramatice ("Tabloul 1" ).
Adresat atât cititorului cât și actorului/spectatorului, textul dramatic implică notații directe ale autorului prin care își face explicit mesajul.
