Ipoteza : Altruismul reprezinta o virtute traditionala opusa egoismului si orgoliului, ce poate fi dobandita in urma trairii unor experiente de viata si de caracter.
In opinia mea, altruismul reprezinta o calitate umana care poate contura si aduce intr-o perspectiva pozitiva personalitatea unui individ.
In primul rand, altruismul este perceput drept o obligatie morala, de preocupare fata de bunastarea celor din jur, ce se prezinta ca manifest al bunatatii sufletesti, al datoriei psiho-morale si al atasamentului pentru aproape.
De exemplu rolul fundamental al doctorilor in societatea secolului al XV-lea era de a cotribui la mentinerea sanatatii si restabilirea ordinii in randul populatiei, in contextul izbucnirii epidemiilor de ciuma, cu riscul de a-si pierde chiar viata. Acest lucru a atenuat situatia tensionata si a condus catre disparitia acestei boli ucigatoare.
In al doilea rand, altruismul este o trasatura ce trebuie deprinsa inca de la varste fragede, dezvoltata fie pe cale individuala in urma unor experiente proprii sau cu ajutorul unui invatator/indrumator.
De exemplu, In opera "Povestea lui Harap-Alb", prima calitate dobandita de fiul de crai in procesul parcurgerii drumului catre maturitate este milostenia. Acesta o ajuta pe Sfanta Duminica, deghizata intr-o batrana cersetoare, neasteptandu-se la ceva in schimb.
In concluzie, altruismul este o virtute fundamentala in caracterul "omului cult" care evidentiaza atat inteligenta umana cat si caracterul frumos pe care orice individ ar trebuie sa-l posede.
