Omul şi pasărea de Ion Creanga Omul treiera grăunte; Păsărica mi-l zări Şi, zburand pe lângă dânsul, Incepu a ciripi: - Omule, tu ai grăunţe Cu grămada-n sura ta; Dă-mi vreo câteva şi mie, Ca să ies din iarna grea. - Păsărică, zise omul, Hai, culege cât pofteşti, Dar apoi, la primăvară, Tu cu munca să-mi plăteşti. Când omizile-n grădină, Vor manca frunze şi flori, Tu să zbori din creangă-n creangă, Să le strângi, să le omori. Astfel zise gospodarul, Păsărica se-nvoi, Elii dete grăuncioare, Ea omizile starpí.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru orice întrebare sau dacă aveți nevoie de asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!
