Cea mai mare năzbâtie a mea
Țin foarte bine mine că,acum câțiva ani am mers la bunicii mei.Ajuns/ă acolo am realizat că un miros dulceag vine din bucătăria bunicii,am mers întracolo iar bunica mea a plecat la magazin spunându-mi să am grijă de tava cu plăcintă ce urma să fie băgată în cuptor.Nici mult nu a trecut,căci părinții m-au lăsat câteva zile acolo,apare pisoiul bunicii mele,mai jucăuș de fel.Văzândul am izbucnit în al lua în brațe,dar dintr-o mică greșeală am livit cu cotul tava cu plăcintă ce a căzut pe jos.Am fost atât de dejamăgit/ă de mine încât nu am știut ce să-i spun bunicii mele.De atunci bunica nu a mai lăsat plăcinta sub supravegherea mea.
Sper că te-am ajutat.
