Salut,
În drum spre București, de zor
În tren stătea Apolodor,
Singurel pe coridor,
Privea pe geam, ca un tenor.
Și cum stătea el pe covor,
Deodat-apare un major,
Un șoricel locotenent,
Micuț, galant și cam absent.
De plictiseală amândoi,
Au povestit și despre oi,
Despre viața lor amară,
De dimineață până seară.
Tristețea li s-a vindecat,
Când într-o gară, neașteptat
Le-a apărut o pingiună,
Frumoasă, neagră, prea divină.
Apolodor a amuțit,
El pe loc s-andrăgostit
Și pe șoricel nițel,
L-a alungat de lângă el.
Deși timid și fâstâcit,
Cu pinguina s-a vorbit,
Matilda o chema pe ea,
Apolodor se-ndrăgostea.
Și au trecut orele toate,
La București sosiră poate,
Apolodor și cu Matilda,
Și s-au întânit cu Gilda.
Gilda-i prietenă cu mine,
Nu contează de-unde vine,
Poezia s-ancheiat,
Rămas bun și v-am pupat.
Sper să îți placă.
Green eyes.
