Era o iarna rece . Ma aflam in curte la bunica , în vacanta de craciun .
Eram afara construiam un om de zăpadă împreună cu câinele bunicului meu . El era bucuros la fel ca si mine . Am început să ne dăm cu sania eu conduceam la vale iar el trăgea sania la deal . El zburda ca si cand ar fi scapat din puscarie . Era plin de zăpadă nimic nul deranja. Pentru ca era frig eu i-am configurat o jacheta dintr-un ciorap . Ii plăcea mult sa stea cu mine . Dar cea mai dureroasa a fost despartirea . Am plans mult asa ca bunica mi la facut cadou. Pentru ca bunica mi la facut cadou eu ia pus numele Buni .
Si asa m-am facut cu un caine cu care ma înțelegeam extrem de bine .
