Răspuns :
Răspuns:
Sticlele sunt solide amorfe, necristaline, adesea transparente, care au aplicații practice, tehnologice și decorative diverse (sticlă de geam, sticlărie de masă, optoelectronică etc.). Cel mai cunoscut tip de sticlă (precum și cel mai vechi) este „sticla de siliciu”, având la bază dioxidul de siliciu, constituentul primar al nisipului. Dintre multele tipuri de sticlă existente, sticla de geam este cea mai cunoscută. Acesta este fabricată din circa 75% dioxid de siliciu (SiO2), oxid de sodiu (Na2O) obținut in situ prin descompunerea carbonatului de sodiu (Na2CO3), oxid de calciu (CaO), precum și alți câțiva aditivi minori.
Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziția lor.
Explicație:
Istoria sticlei a inceput in urma cu 3.400 de ani. Se obține prin topirea unui amestec format din nisip, sodă, feldspat şi calcar. Un rol esențial îl au cioburile reciclate. Sticla poate fi reciclată la infinit, fără să se piardă din cantitatea ei. Astfel, dintr-o tonă de cioburi se obţine o tonă de sticlă. Cioburile sunt mărunţite în aparate speciale şi apoi amestecate cu nisip, sodă şi calcar.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Chimie. Sperăm că informațiile oferite v-au fost de ajutor. Nu ezitați să ne contactați pentru orice întrebare sau dacă aveți nevoie de asistență suplimentară. Vă așteptăm cu drag data viitoare și nu uitați să ne adăugați la favorite!