Răspuns:
Opera ,,Glasul inimiiˮ de Liviu Rebreanu aparține genului epic, deoarece autorul se exprimă în mod indirect, este omniscient, prin prezentarea acțiunii, a evenimentelor și interacțiunile dintre personaje (Codrea și Ionică). Ca modalitate de expunere predomină narațiunea.
Narațiunea se face obiectiv, naratorul relatează evenimentele fără a se implica personal, fiind doar un observator indirect. Codrea a avut șapte feciori. Acesta a fost dezamăgit de ei, deoarece nu au vrut să meargă în armată, o rușine fără margini care nu era acoperită nici cu cele mai frumoase neveste. Singurul care îi aducea o fărâmă de speranță, era mezinul Ionică care nu ieșea din cuvântul tatălui. La scurt timp, speranțele i se spulberaseră, deoarece Ionică a venit acasă plângând că nu îi place printre străini și îi era dor de casă. Codrea era împietrit de supărare și i-a dat poruncă mezinului să se ducă iarăși. Ceea ce s-a și întâmplat, în dimineața următoare Ionic era deja plecat. De asemenea, predomină și descrierea când descrie stările lui Codrea de dezamăgire și ale soției sale: ,,Baba, motolită într-un ungher, plângea cu sughițuri.ˮ, ,, privirea lui rătăcităˮ. Personajele sunt prezentate în raport cu evenimentele și stările lui Ionică, dorința lui de a reveni acasă.
În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului suport în genul epic.
Explicație:
