**Etica normativă** se ocupă cu stabilirea standardelor și normelor care pot fi folosite pentru a judeca acțiunile ca fiind bune sau rele. E vorba despre reguli și principii pe care oamenii ar trebui să le urmeze.
**Etica aplicată** este ramura eticii care aplică teoriile și principiile etice la problemele practice, cum ar fi etica medicală, etica mediului sau etica afacerilor. Se concentrează pe cazuri specifice și dileme morale.
**Etica descriptivă**, spre deosebire de celelalte două, nu se ocupă cu recomandări despre cum ar trebui să acționăm. În schimb, descrie cum oamenii se comportă efectiv și care sunt credințele lor etice în diferite culturi și contexte.
**Metaetica** se întreabă despre natura eticii însăși. Ce înseamnă când spunem că ceva este "bun"? Este moralitatea obiectivă sau subiectivă? Metaetica caută să înțeleagă originea și semnificația judecăților morale.
**Etica de virtute** pune accentul pe virtuți și caracterul moral al unei persoane, mai degrabă decât pe reguli sau consecințe. Se întoarce la filosofii greci ca Aristotel și consideră că o viață morală bună este una trăită în căutarea virtuții.
**Etica consecințialistă** sugerează că moralitatea unei acțiuni este determinată exclusiv de consecințele sale. Utilitarismul, care spune că o acțiune este morală dacă produce cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de oameni, este un exemplu cunoscut de etică consecințialistă.
**Etica deontologică** se concentrează pe respectarea unor reguli sau datorii morale. Potrivit eticii deontologice
