👤

cordă 40 de puncte din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii.
I. (20 p). Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi cerinţelor:
„Nu a fost în Evul mediu nicio aspiraţie continuă şi conştientă de unitate politică general- românească, nici nu putea să fie. Nu au avut-o şi nu au putut-o aplica întocmai nici marile naţiuni occidentale în sec. XIV – XV. Ideea de refacere a Daciei, câtă a fost, era o idee politică până în sec. XVI şi nu una etnică şi naţională. La 1600-1601 s-a întâmplat totuşi un eveniment de mare anvergură, care a pregătit categoric trecerea de la solidaritatea locală, instinctivă, la una generală şi conştientă şi de la naţiunea medievală, cel mai adesea pasivă, la naţiunea modernă, activă, în plină acţiune.
( I. A. Pop, Naţiunea română medievală )
Cerinţe:
1. Identificaţi, din text, trăsăturile naţiunilor medievale în general.
2. Stabiliţi, pe baza textului, ideea esenţială care a caracterizat naţiunea română medievală.
3. Stabiliţi două asemănări şi o deosebire între naţiunea română şi naţiunile din Europa acelei
perioade
4. Numiţi evenimentul istoric la care face referire autorul şi personalitatea care l-a realizat.
5. Exprimaţi-vă opinia, pe bază de argumente, asupra importanţei momentului istoric la care
face referire textul.
II. (40 p). Prezentaţi/ povestiți, pe scurt, un fapt istoric, din istoria românilor sau universală, care v-a impresionat (altul decât cel de mai sus). Argumentați alegerea făcută


Răspuns :

I.

1. Trăsăturile națiunilor medievale includ lipsa unei aspirații continue și conștiente de unitate politică generală, precum și predominanța solidarității locale și instinctive în detrimentul solidarității generale și conștiente.
2. Ideea esențială care a caracterizat națiunea română medievală, conform textului, este trecerea de la solidaritatea locală, instinctivă, la una generală și conștientă, precum și de la pasivitatea medievală la activitatea modernă în plină acțiune.
3. Asemănările între națiunea română și națiunile din Europa medievală includ lipsa unei aspirații continue de unitate politică generală și predominanța solidarității locale. Deosebirea constă în ideea de refacere a Daciei, care a fost o idee politică pentru națiunea română, în timp ce națiunile occidentale nu au avut o astfel de idee.
4. Evenimentul istoric la care face referire autorul este Marea Unire de la 1600-1601, iar personalitatea care l-a realizat este Mihai Viteazul.
5. Importanța momentului istoric la care face referire textul este crucială în formarea și evoluția națiunii române, deoarece a marcat trecerea la o solidaritate generală și conștientă și la o activitate națională modernă, contribuind la consolidarea identității și unității naționale.

II.
Un fapt istoric care m-a impresionat este Războiul Troian din mitologia greacă. Alegerea este motivată de complexitatea și profunzimea poveștii, precum și de influența sa asupra culturii și literaturii occidentale. Această poveste epica despre lupta pentru frumusețea și onoarea unei femei, precum și despre tragedia și eroismul uman, rămâne una dintre cele mai captivante și influente povești din istoria umanității.