!!

A. „În politica externă, alături de celelalte ţări din zona sovietică, România refuză planul
Marshall şi nu-şi trimite reprezentantul său la Conferinţa de Pace de la Paris din 1947, care
stabileşte modalităţile de distribuire a ofertei americane de reconstrucţie a Europei (Cehoslovacia
iniţial acceptă, dar la cererea lui Stalin renunţă). E nevoită, în schimb, să intre în Biroul Informativ
al Partidelor Comuniste, creat de sovietici în septembrie 1947 pentru supravegherea comuniştilor
din ţările-satelit [...]. «Excomunicarea» Iugoslaviei din Biroul Informativ în iunie 1948 are drept
consecinţă înăbuşirea oricărei iniţiative proprii a statelor «democrat populare» din centrul şi sudestul Europei. România încheie tratate de colaborare şi asistenţă mutuală doar cu statele
subordonate Moscovei şi, fireşte, înainte de toate, cu Uniunea Sovietică. Tratatele politice cu
aceste ţări sunt însoţite de acorduri economice, care duc, în 1949, la crearea Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc (CAER) cu sediul la Moscova şi de înţelegeri militare, care duc la crearea
Pactului de la Varşovia, la care România aderă, ca membru fondator, în mai 1955.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)

B. „Cultul personalității, detestat de români, se bucură [...] de toleranța cancelariilor apusene
din cauza politicii de relativă independență pe care Nicolae Ceaușescu o afișa față de Moscova în
chestiuni care priveau integrarea și cooperarea în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc]
[...], Orientul Mijlociu, bugetele militare din cadrul Pactului de la Varșovia. [...] Cresc schimburile
comerciale cu Occidentul, care depășesc 1/3 din total. [...] Piața Comună acordă României un
tratament privilegiat în schimburile comerciale. SUA acordă, de asemenea, României statutul
clauzei națiunii celei mai favorizate, răsplătind politica ei de autonomie. [...] Ceaușescu joacă rolul
intermediarului în conflictul americano-vietnamez, în ameliorarea relațiilor chino-americane [...].
Receptarea lui Ceaușescu în Occident, care deja era afectată după lansarea programului lui
Jimmy Carter de apărare a drepturilor omului, începe să sufere și mai tare în valul de schimbări
mondiale de după lansarea Inițiativei de Apărarea Strategică de către americani la începutul anilor
’80. Întreg sistemul sovietic intră în criză, pentru că nu mai poate ține pasul în cursa înarmărilor.
Venirea lui Gorbaciov [la putere] aduce cu sine o încercare de reformare interioară a sistemului,
care e susținută de Occident. [...] Americanii nu mai susțin în aceste condiții disidenții sistemului
sovietic. Dimpotrivă, susțin alinierea la politica de reforme a lui Gorbaciov din partea tuturor. Fapt
pe care Ceaușescu nu l-a înțeles.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi un lider politic precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la Biroul Informativ al
3. Menţionaţi cele două organizații internaționale, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că România colaborează în plan extern numai cu statele subordonate Uniunii Sovietice.

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul

6. Prezentaţi două caracteristici ale prevederilor Constituției din 1965.

7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.